AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|||||||
STUDIA EPHEMERIDES - Issue no. 1 / 2008 | |||||||
Article: |
ASPECTS OF REPORTAGE. Authors: MIHAI LISEI. |
||||||
Abstract: Fişa termenului pus în discuţie ilustrează o evoluţie spectaculoasă în timp şi spaţiu a ceea ce este considerat adeseori o specie literară de graniţă. Originile reportajului sînt strîns legate de cele ale apariţie presei, în secolul al XIX-lea. După inventarea şi extinderea radioului, se face şi prima distincţie majoră între reportajul scris şi reportajul vorbit. Etimologic, cuvîntul reportaj derivă din latinescul reporto, -are, care denumeşte “acţiunea de a aduce un răspuns sau o veste, de a povesti ceva”. Metaforic, cuvîntul poate fi întrebuinţat şi pentru a marca repetarea unui ecou. Semnificaţia fundamentală a acestui termen trimite la acţiunea de transmitere şi transferare a ceva (cunoscut sau necunoscut, de exemplu, o ştire sau o veste) dintr-un anumit loc în altul. În limba română, termenul de reportaj a fost preluat din fr. reportage, care înseamnă “relatare de la faţa locului”. Într-o antologie a genului, Egon Erwin Kisch a inclus o scriere a lui Plinius cel Tînăr (62 – 114, d. Ch.). Gestul lui trebuie raportat la ideea că, în fond, “primul reporter a fost acel om care, ieşind din cercul obişnuit al semenilor săi, a dat peste ceva nou şi, întorcîndu-se la ei, le-a relatat cele văzute, indiferent de proporţiile lor” (***, Muntean, 1974: VI). | |||||||