AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: ECATERINA BANCIU.
DOI: 10.24193/subbmusica.2022.2.04
Published Online: 2022-12-20
Published Print: 2022-12-30
pp. 75-86
VIEW PDF
FULL PDF
Abstract: Autoarea nu își propune să scrie o broșură despre Simfonia nr. 3 "Ovidiu" (1957) de Sigismund Toduță, ci mai degrabă să completeze piesele lipsă din istoria ei. Încă în 2004, manuscrisul finalului simfoniei lipsea. Odată cu descoperirea sa în 2013, cercetările au confirmat unicitatea și originalitatea sa. Acum, în 2022, la cea de-a 30-a aniversare a înființării Fundației Toduță, dezvăluim acele remarci depreciative care au dus la publicarea "amputată" a Passacagliei urmată de dispariția simfoniei în uitare. Totul a început cu un tânăr asistent universitar din București care a adresat o scrisoare singurului cetățean român cu doctorat în muzică (Roma, 1933), compozitor recunoscut pe plan național și internațional, acordat de însuși George Enescu. Cum a îndrăznit acest tânăr de 28 de ani să îi scrie maestrului de 51 de ani pe un ton atât de defăimător? Dacă a făcut parte dintr-o sarcină politică, cui i-a servit? Cine avea ceva de câștigat din scoaterea din patrimoniul muzical românesc a acestei remarcabile lucrări, compusă la aniversarea a două milenii de la nașterea lui Ovidiu - poetul adorat, dar alungat? Ar fi corect să respectăm dorința compozitorului și să uităm această supărătoare Passacaglia? Nu ar fi o greșeală împotriva creației în sine, care, odată născută, merită publicitate? Cu aceste întrebări, lucrarea de față reconstituie evenimentele, lăsând totuși în penumbră adevărul din spatele chipurilor lui Ovidiu.
Key words: originalitate, parafrază, pastișă, restaurări, reabilitări, reeditări.
