AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: SORIN MITU.
DOI: 10.24193/subbhist.2023.2.03
Article history: Received: 19.02.2023; Revised: 03.11.2023; Accepted: 17.12.2023; Available online: 30.01.2024.
pp. 57-73
VIEW PDF
FULL PDF
Rezumat: Acest articol analizează proverbe româneşti şi maghiare culese în secolul al XIX-lea care transmit imagini ale celuilalt. Acestea au fost publicate în mare parte în colecţiile masive de proverbe, zicători şi ghicitori editate de András Dugonics, Ede Margalits şi Iuliu Zanne. Proverbele vorbesc în primul rând despre diferenţele dintre „noi” şi „ei”, despre trăsăturile negative ale celor din jurul nostru, prin care ne identificăm şi care ne evidenţiază superioritatea şi „normalitatea” în raport cu străinii periculoşi şi ciudaţi din jurul nostru. Ţăranii nu reflectau asupra vecinilor lor pentru a contura un portret obiectiv al acestora, ci pentru a-şi etala şi întări propriile trăsături culturale, deosebindu-se de străinii din jurul lor. Din acest motiv, de obicei i-au batjocorit şi nu l-au lăudat pe Celălalt. Batjocura şi ridicolul erau mult mai frecvente decât aprecierile pozitive, indiferent dacă relaţiile dintre cele două comunităţi erau bune sau rele. În acest cadru general, imaginile populare ale celor două comunităţi ţărăneşti erau agreabile şi transmiteau un sentiment de apropiere şi familiaritate mai degrabă decât un grad ridicat de alteritate, aşa cum era cazul relaţiilor imagologice întreţinute cu ţiganii sau cu evreii.
Cuvinte-cheie: Români, Maghiari, proverbe, secolul al XIX-lea, imagologie istorică
