AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary
The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.
Authors: DANIEL DUMITRAN.
În prima perioadă menţionată, diversele luări de poziţii au încercat definirea unirii, inclusiv în relaţie cu „schisma”. Astfel, în timpul episcopului Ioan Patachi şi în anii următori, erau consideraţi „schismatici” cei care părăsiseră unirea şi nu mai recunoşteau autoritatea episcopului unit, fie că aceasta se datora sau nu suspendării lor de către ierarh din oficiul sacerdotal. Începând din 1735, datorită tentativelor episcopului Inochentie Micu de a utiliza unirea ca argument în lupta politică, ea a fost privită sub aspectul semnificaţiilor sale concrete: punerea efectivă în practică a punctelor florentine, comportamentul real al corpului pastoral şi al episcopului, gradul de instruire religioasă a credincioşilor. Aceste puncte de vedere trădează o concepţie romano-catolică despre unire. Se remarcă fenomenul de graduală politizare a dezbaterii, dar opiniile exprimate rămân pertinente. La mijlocul deceniului următor a devenit dominantă perspectiva reformată (posibilitatea unirii cu confesiunile protestante, care ar fi funcţionat efectiv în trecut). Ea reiese din memoriul anonim din 10 februarie 1744 şi din amplul memoriu prezentat Dietei de baronul István Daniel de Vargyas, la 3 mai 1744 – De intestinis Transylvaniae malis et eorum remediis curativis salutaris meditatio. În acest caz, se poate sesiza faptul că perspectiva reformată, îmbogăţită uneori cu elemente de sorginte romano-catolică, a apărut atunci când dezbaterea a vizat decizii majore de natură politică şi constituţională.
