The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary

The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.

 
       
         
    STUDIA PHILOSOPHIA - Issue no. 2 / 2000  
         
  Article:   THE LATIN TRADITION OF ARISTOTLE’S DE ANIMA (1120-1270): THE RELATIONSHIP BETWEEN TEXT AND COMMENTARY .

Authors:  .
 
       
         
  Abstract:   Acest studiu are în vedere o examinare a importanţei traducerilor filosofice médiévale bazat pe un experiment metodologic care constă într-o analiză textuală comparativă a diferitelor traduceri latine ale tratatului De anima a lui Aristotel (lacobus din Veneţia, Guillaume din Moerbeke şi Iohannes Argyropoulos) şi a câtorva comentarii înrudite: Themistius, Philoponus, Albert cel Mare şi Toma din Aquino. Cele două elemente constitutive ale acestei comparaţii au constituit componentele importante ale studiului filosofic medieval. Traducerile în latină au constituit propedeutica elementară pentru răspândirea operelor filosofice greceşti iar comentariul a fost cel mai răspândit gen de scriere filosofică, furnizând reţeaua în care s-a dezvoltat interpretarea operei lui Aristotel. Partea analitică a tezei noastre se ocupă de interacţiunile dintre aceste două elemente. Astfel, investigaţia ne conduce către două direcţii pe de-a întregul opuse: relaţia dintre traducerile médiévale latine şi comentariile antice - comentariul ca instrument auxiliar pentru traducere şi relaţia dintre traducerile latine médiévale şi comentariile médiévale - influenţa versiunii latine asupra interpretărilor médiévale. Interacţiunile s-au dovedit a fi mai complexe decât am presupus. În cazul lui Guillaume din Moerbeke, există anumite elemente care indică faptul că el a folosit comentariile antice pentru a-şi revizui traducerile anterioare. Am întâlnit de asemenea situaţii în care traducerea veche şi obscură i-a dezorientat pe comentatorii medievali şi cazuri în care exegeza a fost condusă de comprehensiunea traducătorului. S-a dovedit în cele din urmă că, în cazul specific al tratatului De anima, traducerile arabo-latine rivale şi comentariile (Averroes) au fost foarte influente. Totuşi, anumite rezultate ale investigaţiei noastre ar putea să ne ofere un avertisment în legătura cu supraestimarea traducerilor în contextul studiului filosofiei médiévale. Mai mult, anumite probleme privind transmiterea acestor texte ne previn asupra limitelor intervenţiei noastre.  
         
     
         
         
      Back to previous page