AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|||||||
STUDIA PHILOSOPHIA - Issue no. 1 / 2000 | |||||||
Article: |
NIETZSCHE OR FROM KITCHEN TO PHILOSOPHY. Authors: MARTA PETREU. |
||||||
Abstract: Pentru Nietzsche, bucătăria este – alături de “loc şi climă” şi de “modul de odihnă”* (Ecce, 29, 21) – una din cele trei condiţionări ale “deşteptăciunii” sale filosofice. Ecuaţia, de o simplitate evidentă, este enunţată în Ecce homo şi sună astfel: geniul depinde de un “metabolism rapid”, care, la rîndul lui, depinde de trei “lucruri mici: hrană, loc şi climă, recreaţie” (Ecce, 29). La propriu şi la figurat, hrana este prima condiţie a genialităţii, căci, spune filosoful, adept al unei viziuni somatopsihice lipsite de echivoc, spiritul se naşte din “măruntaie”, adică dintr-o digestie bună şi dintr-o bucătărie uşoară. Şi viceversa: la propriu şi la figurat, bucătăria proastă duce la “măruntaie întristate”, iar “lenevirea... intestinelor” transformă rapid “un geniu într-o mediocritate”. Ca dovadă, indigesta bucătărie germană are pe conştiinţă “perfecta mîrşăvie” (Ecce, 17) a idealismului german.Pentru Nietzsche, bucătăria este – alături de “loc şi climă” şi de “modul de odihnă”* (Ecce, 29, 21) – una din cele trei condiţionări ale “deşteptăciunii” sale filosofice. Ecuaţia, de o simplitate evidentă, este enunţată în Ecce homo şi sună astfel: geniul depinde de un “metabolism rapid”, care, la rîndul lui, depinde de trei “lucruri mici: hrană, loc şi climă, recreaţie” (Ecce, 29). La propriu şi la figurat, hrana este prima condiţie a genialităţii, căci, spune filosoful, adept al unei viziuni somatopsihice lipsite de echivoc, spiritul se naşte din “măruntaie”, adică dintr-o digestie bună şi dintr-o bucătărie uşoară. Şi viceversa: la propriu şi la figurat, bucătăria proastă duce la “măruntaie întristate”, iar “lenevirea... intestinelor” transformă rapid “un geniu într-o mediocritate”. Ca dovadă, indigesta bucătărie germană are pe conştiinţă “perfecta mîrşăvie” (Ecce, 17) a idealismului german. | |||||||