![]()
AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|||||||
STUDIA HISTORIA - Issue no. 2 / 2005 | |||||||
Article: |
BOOK REVIEW - DORU RADOSAV, CULTURE AND HUMANISM IN BANAT (XVII CENTURY), TIMISOARA: WESTERN PUBLISHING, 2003, 299 P. Authors: IONUŢ COSTEA. |
||||||
Abstract: Cartea profesorului Radosav aduce în atenţia cititorilor un subiect predilect de istoria culturii, dar abordarea temei se face într-un registru de investigare nunaţat. Aspectele specifice istoriei culturii umaniste (neo-umanismul secolului al XVII-lea), asumată si profesată de către românii din Banat în epoca de început a modernităţii, au fost contextualizate de autor dintr-o dublă perspectivă, socială si confesională. Dimensiunile istoriei culturale, în speţă ale culturii umaniste din Banat, din mediul românesc, s-au dezvoltat, sugerează autorul, într-o directă relaţionare cu evoluţia socială si confesională a acelei comunităţi. Mediul social care a livrat personalităţile culturale ale secolului al XVIIlea la românii din Banat a fost cel al nobilimii comitatense, al nobilimii mici si mijlocii prezente, într-o mare măsură, în spaţiul cvasi-urban din această zonă (Lugoj, Caransebes), care prin perpetuarea în oficiile civile si militare i-a impregnat acestei lumi o deschidere spre preocupările intelectuale. în altă ordine de idei, misionarismul calvin si cel al Reformei catolice au vizat o alfabetizare mai largă a grupurilor sociale. Pe baza acestor premise, de natură socială si confesională, se proiectează destinul cultural al personalităţilor integrate într-o procesualitate programatică, în sensul dezvoltării si afirmării culturii în limba română. | |||||||
![]() |
|||||||
![]() |