The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary

The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA%20ARTIUM - Issue no. 1 / 2014  
         
  Article:   FLORENTINA MIHAI-BONTA.

Authors:  .
 
       
         
  Abstract:   S-a născut la 17.10.1934 în București (România), trăiește actualmente la Frankfurt pe Main și în satul Feldioara / județul Cluj. Ceramistă, scenografă, pictoriță și restauratoare. 1940-47 copilăria, școala primară și liceul în București. 1940 scurt refugiu la Feldioara (nord-vestul Transilvaniei aparținea deja Ungariei) urmat de revenirea la București din cauza represiunilor armatei maghiare, pentru ca apoi, în anul 1947 să se întoarcă la Feldioara pentru a scăpa de presiunile comuniștilor din București. 1949-54 Liceul de artă la Cluj, unde îl are ca profesor pe András Markos. Termină liceul cu examenul de bacalaureat. 1954-60 studii la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București cu Mac Constantinescu (1900-1979) și Zoe Băicoianu (1910-1987), la secția de ceramică artistică absolvită cu examenul de diplomă. 1958 Căsătoria cu sculptorul și colegul de studiu Alexandru Mihai; în anul 1963 se naște fiul Călin. 1960-61 designer la Fabrica de porțelan Iris din Cluj-Napoca. 1961-69 Scenografă la Studiourile cinematografice Buftea (în apropiere de București). A participat la realizarea filmelor: Decebal, Tudor Vladimirescu, Titanic Vals și Reconstituirea (1968), ultimul în regia lui Lucian Pintilie. Din 1965 participă la toate expozițiile de artă naționale. În 1968 devine membră a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România și prezintă la București lucrări de ceramică decorativă și pictură pe sticlă; la fel și în 1969. În anul 1970 ia parte cu lucrări decorative de ceramica la Expoziția Artiștilor Români de la Moscova. Paralel prezintă lucrări de ceramica funcțională și decorativă pe litoralul Mării Negre, la Mangalia în hotelurile “Apolo” si “Tera”. Profesional renunță la postul de scenografă de la Buftea, din cauza deplasărilor de lungă durată care influențau negativ viața familială, sănătatea și activitatea artistică. Devine în același an profesoară de desen la Liceul Grivița (Școala generală 170) din București și preia de la UAP împreuna cu soțul ei Alexandru Mihai un atelier propriu de creație în București (Știrbei Vodă 144, colț cu Berzei) păstrat până la plecarea în exil în Germania Federală. 1971 participă la Expoziția Artiștilor Români de la Düsseldorf, la primul Simpozion de Ceramică de la Medgidia, unde obține premiul întâi “Gânditorul de la Hamangia” și la Expoziția Artelor Decorative de la Budapesta. 1972 prima expoziție personală cu obiecte de ceramică, la Galeria “Galatea” și participare la Expoziția Artiștilor Români de la Tokio, unde lucrările de ceramică cu care participă sunt achiziționate de Colecția Imperială. 1973 este prezentă cu ceramică funcțională si decorativă, ca de exemplu “Logodnicii” și “Primăvara”, la expoziția Trienala de la București. 1974 participare la Prima Quadrienală a Artelor Decorative din Țările Socialiste de la Erfurt, Simpozionul de Porțelan de la Cluj-Napoca și la al 13-lea Festival de Artă Decorativă din Europa de la Bromsgrove (Anglia). 1975 expune pictura pe sticlă la Expoziția de Artă Românească pe Sticlă și Lemn de la Tokio care este de asemenea achiziționată de Colecția Imperială. 1976 ia parte la Expoziția de Artă Decorativă Românească de la Atena și la Expoziția de Grup a Artiștilor Români, deschisă la Bremen. 1977 participă la Simpozionul de Porțelan de la Alba-Iulia. 1978 deschide a doua expoziție personală cu obiecte de ceramică la București, în Galeria “Căminul Artei”. 1983 a treia expoziție personală cu pictură pe sticlă, influențată de arta populară, în București, la galeria “Căminul Artei”. 1984 pleacă pentru o expoziție personală în Germania Federală împreună cu fiul Călin Mihai. Amândoi cer imediat azil politic. 1986 recunoașterea oficială a statutului de refugiată politică în Germania Federală și stabilirea în orașul Hanau pe Main; soțul, Alexandru Mihai vine în Germania pentru reîntregirea familiei. 1987 expoziție de grup la Salonul de Artă de la Wächterbach, unde expune lucrări de ceramică si pictură pe sticlă la Galeria Tschinkel de la Goldbach și apoi în aceeași galerie la Aschaffenburg (1988). 1991-1992 “Symbolik” expoziție personală (cu catalog) împreună cu soțul Alexandru Mihai la Galeria de Arta a Kreisssparkasse Schlüchtern. 1991-2004 angajată ca ghid de sală la Muzeul de Artă Moderna (MMK). Preia lucrări de restaurare pentru diferite obiecte de artă (pictură, pictură pe sticlă și lemn, ceramică) de la galeriile “Miclescu” și “Zimmermann” din Frankfurt pe Main. Expune lucrări proprii de artă în Galeria “Zimmermann” din Frankfurt, Galeria “Pictor” din Mainz și Galeria “Pablo” din Wiesbaden. 2004 reîntoarcere la Feldioara, județul Cluj.  
         
     
         
         
      Back to previous page