Tragedia shakespeariană Othello a fost citită și interpretată de nenumărate ori de-a lungul secolelor și continuă să fie cercetată și analizată din diferite perspective. Totuși, ceea ce este specific pieselor lui Shakespeare este că ele pot fi interpretate și într-o cheie subtilă, iar Giuseppe Verdi pare să fi perceput semnificația profundă a temelor shakespeariene, redându-le muzical prin cele mai fine nuanțe. Întreaga operă Otello nu este doar o manifestare a geniului marelui compozitor, ci un adevărat efort hermeneutic, care a dat naștere unui subtext muzical shakespearian. Lucrarea de față se axează pe ultima scenă a operei, reliefând simbolul umbrei și relevanța acestuia în modelarea caracterului lui Otello. În Otello, cunoștințele lui Shakespeare despre natura umană întâlnesc talentul lui Verdi de a explora adâncimea psihologică a personajelor prin mijloace specifice artei sunetelor: tonalitatea, tipologia vocală, liniile melodice, leitmotivele, ritmul, alegerea instrumentelor sau orchestrația.

Cuvinte cheie: umbră, Otello, Shakespeare, Verdi, libret