AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: PHILIPPE HENRI BLASEN.
DOI: 10.24193/subbhist.2022.1.02
Article history: Received 25.05.2022; Revised 26.07.2022;
Accepted 26.07.2022; Available online 15.09.2022.
pp. 21-58
VIEW PDF
FULL PDF
Abstract: Acest studiu de caz de antisemitism transnațional în anii 1910-1920 susține teoria că A.C. Cuza (1857-1947) a copiat svastica de la antisemitul german Heinrich Kraeger (1870-1945). Articolul examinează evoluția antisemitismului politic dezvoltat de Cuza între anii 1890 şi 1923 şi discută posibilele origini ale utilizării svasticii de către Cuza şi ale interpretărilor pe care le-a dat acestui simbol. Articolul subliniază că A.C. Cuza a folosit diverse surse străine pentru a produce interpretări vagi şi contradictorii ale svasticii; că nu a făcut niciun efort pentru a-i da un conținut semantic rasial coerent şi că, în mod oportunist şi inconsistent, a încercat să o creştineze. Articolul conclude că, în viziunea lui Cuza, svastica a devenit un simbol etnic în acelaşi timp german şi român, având aceeaşi funcție antisemită în fiecare dintre aceste contexte.
Key words: Antisemitism politic; antisemitism studențesc; naționalism român; transnaționalism; Liga Apărării Naționale Creştine; Garda de Fier
